E ultima zapada ce imi prinde sufletul departe de casa,
plangand, ascunzandu-se de restul lumii.
Il auzi si tu? E aproape, sfarsitul e aici. Cu ochii plansi,
cu inima franta, imi las durerea sa-mi omoare sufletul. si trupul...
Nu mai am timp sa mai fug, nici sa mai sper...
M-ai doborat si acum esti plecat prin Ceruri, iti cauti acolo fericirea.
Imi tarasc picioarele prin fum si foc doar ca sa-mi eliberez credinta.
Vreau sa mor si sa renasc in alta parte, acolo unde nu exista "durere sau suspin".
Fericirea mi-a intors spatele prea repede.
Iubirea s-a sters?
Inneaca-mi suferinta in speranta din ziua de maine, lasa-mi adevarul si pleaca!
Nu mai vreau nici sarutul de noapte buna, nici pe cel din zori!
Imi plang ochii, iar sufletul mi-e distrus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu