Viata ca un dans

Doi pasi marunti in fata si simti ritmul de dans al vietii,

Doi pasi mari in spate si, brusc, te pierzi in negrul dulcetii.

Te impiedici si cazi pe podea, doborat iti curg lacrimi siroaie

Cu umerii grei, inima franta si-nchisa, tot mai ai vise, o droaie.

 

Ridici privirea spre zei si-ncepi sa simti din nou ritmul in sange,

Un pas mic in fata si cuprinzi cu palmele visele, viata nu te-nvinge.

Dansezi cu ochii strans inchisi ca nu cumva sa te loveasca rautatile,

Te inchini, te visezi si mai speri, la o viata mai buna. Animale

Iti par oamenii, deodata, cand printre gene inlacrimate, ii vezi,

Ii strigi, incerci sa-i convingi ca viata-i ca un dans, maine, azi.

Inceput de septembrie

 

Inceput cald si varatic de septembrie. Astazi mi-am surprins inima
Cu cateva zambete inocente, dar cu scopul cinstit si clar de a reanima
Franturi de sentimente. Pareau uitate, prafuite, crispate, dar coenzima
Fericirii sublime a reaprins semiintunericul cu dungi de lumina. Aidoma
sunt eu, bucuria imi curge din ochi, printre gene, insa fara a lacrima.

Fericita, te-am parasit.

 

Stelele abia isi incepeau viata stralucitoare
Cand tu, cu pleoape reci, cu o neagra favoare,
Ai inchis usi, ai inchis ferestre, si ai pasit,
In miez de toamna, spre viitor cu-un suflet inrosit.

Sifonata de sentimente muribunde,
Cu un gust de metal si de rugina, oriunde
vei ajunge, Soarele in suflet iti va patrunde.

Celor doi ochi mici si negri le-ai promis liniste,
Iar tie doar un simplu aer nemiscat de niste
false cuvinte, zambete sparte si umbrite
de omul ce striga, de buzele ce vesnic fals vor promite.