Acum, cand iubirea a plecat definitiv, pentru o vreme
Versurile imi vor fi injectii cu morfina pentru suflet.
Plang, urlu si te caut in gand, dar esti doar o falsa amintire.
Incerc din rasputeri sa creionez al tau adevarat portret:
Ma zbat sa-mi amintesc de buze, de ochi si sprancene,
Dar totul e vag, pierdut parca undeva in neagra tacere.
Si-atunci caut in anii ce au trecut o fericita a mea versiune,
Dar gasesc franturi de imagini aflate intr-o rapida trecere.
Sunt dependenta de rime, cuvinte si versuri neobosite
Doar ca sa realizez ca lupta cu mine insami este pe sfarsite.
