Viata sa ne fie un avant irational...
duminică, 29 septembrie 2013
Rămas bun
Picură ploaia în sufletul meu încet-încetişor...
În pragul veşniciei absolute, îmi simt tâmplele albe,
de dorul chipului tău, ochilor tăi, buzelor tale roşii.
Iubite,
M-a îmbătrânit aşteptarea.
Mi-a murit speranţa...
Rămas bun...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu